Pentru că OAMENI

Ştii oamenii aceia care trec prin viaţa ta ca să îţi aducă un mesaj de care tu ai nevoie în acel moment al vieţii?

Azi mi s-a trimis şi mie un astfel de OM. Un om cu care am schimbat câteva cuvinte, pe care nu l-am mai văzut niciodată şi cel mai probabil, nu îl voi mai întâlni niciodată.

Prin prisma profesiei, am ocazia să întâlnesc uneori oameni atât de frumoşi, de calzi, de reali. Azi prin viaţa mea a trecut the most perfect English man, acel tip de britanic manierat, curtenitor, blând, respectuos, care mi-a luat cu grijă mâna atunci când ne-am luat la revedere, şi mi-a sărutat-o uşor, într-un gest atât de natural, de firesc pentru el, şi pe atât de stângaci pentru mine.

Totul a început cu un telefon, prin care eram solicitată să asist un cetăţean străin la notar, în vederea unei procuri pe care urma să o dea. M-am prezentat la ora stabilită, şi am găsit un englez cu ochi blânzi, ce mi-a zâmbit cald când am intrat în biroul în care se afla.

„Deci tu eşti traducătorul?”

„Aşa se pare”, i-am răspuns zâmbind la rândul meu.

M-am aşezat şi am început să îi traduc actul pe care urma să îl semneze.

„Where did you learn English? I must say your English is perfect.”

            Am zâmbit, în timp ce criticul meu interior îmi şoptea „Ei, nu e chiar aşa”. Însă , de data asta, am ales să dau crezare acestui om din faţa mea şi i-am mulţumit.

După ce am terminat de tradus actul, în aşteptarea notarului pentru semnarea actului, a început să îmi povestească despre UK şi despre Portugalia, unde locuieşte în prezent, şi despre oameni şi mi-a arătat ce minunăţii de coliere face (văzând că şi eu purtam un colier un pic mai neconvenţional ce i-a atras atenţia).

Sincer, nici nu îmi amintesc ce altceva mi-a mai spus, tot ce îmi amintesc este căldura din vocea şi din ochii lui, lumina de pe chip şi sentimentul acela că eşti în prezenţa unui om cu care ai putea vorbi ore întregi.

Iar la final, după ce mi-a lăsat şi bacşis frumos :), mi-a luat mâna şi mi-a spus:

„Ştii, femeile au nevoie de trei lucruri: iubire, respect şi atenţie. Cardul de credit nu e necesar, dar ajută :).”

M-a dezarmat total. Da, domnule, uite un BĂRBAT care ştie. IUBIRE, RESPECT şi ATENŢIE. Atât de simplu.

Şi mai cred că a învăţat asta pe propria-i piele. Nu ştiu de ce. E doar un feeling. Poate tâmplele-i albe şi mâinile uşor tremurânde de pe bastonul în care se sprijinea m-au făcut să cred asta.

Mulţumesc, domnule Edward, pentru că mi-ai înseninat ziua. Şi bună parte din săptămână.

Şi-ţi mulţumesc pentru mesajul pe care mi l-ai adus.

            Şi a încheiat spunând: „Ai grijă de tine, ok?” 🙂