O femeie, o mie de fațete

Cine sunt eu? O întrebare atât de simplă în aparență, însă cu atât de multe valențe.

Uneori, eu sunt copilul care privește cu fascinație zborul bondarilor.

Alteori, eu sunt femeia care se descoperă pe sine, în vulnerabilitatea și imperfecțiunea ei.

Uneori, sunt mama care privește mereu din umbră explorările copilului ei.

Alteori, sunt doar un copil care tânjește după brațele mamei, unde totul era bine și cald.

Uneori, sunt profesionistul care știe exact ce are de făcut în profesia sa.

Alteori, sunt un copil care privește întrebătoare către ”adulți” atunci când nu știe ce să facă.

Uneori, sunt o bloggeriță ce iubește să scrie pe îndelete, savurând o cafea delicioasă.

Alteori, sunt doar un furnizor de produse alimentare sau agent de vânzări, când merg la cumpărături.

Uneori, mă emoționez la cele mai mici gesturi de iubire sau de grijă manifestate de o persoană înspre o altă persoană.

Alteori, mă stransform într-un mic monstru înfuriat ce ar sparge tot ce îi iese în cale.

Uneori, sunt doar o musculiță în peisajul urban ce zboară de bezmetică împreună cu  zeci de alte musculițe în cerc, agitându-ne să ajungem nicăieri și să facem, într-un final, nimic.

Alteori, sunt ciudata de pe banca alăturată din parc ce privește fascinată copacii și să contopește cu ei într-un moment sublim de prezență.

Uneori, sunt cea pe care o cauți atunci când vrei o îmbrățișare sau o vorbă caldă.

Alteori, sunt doar un cactus falnic și e mai bine să păstrăm distanța.

Uneori, plâng în șiroaie când văd că oamenii chiar pot înfăptui minuni atunci când lucrează împreună.

Alteori, sunt doar o menajeră-roboțel care are mereu ceva de curățat, spălat, gătit.

Uneori, sunt acolo pentru a te susține și pentru a te încuraja, din preaplinul de iubire.

Alteori, sunt cea pe care n-o găsești cu orele pentru că, pur și simplu, dispar de pe radar pentru a mă încărca.

Toate sunt eu, iar EU nu sunt niciuna. Pentru că EU nu sunt o identitate, EU nu sunt o personalitate, EU sunt energie, sunt vibrație.

Și, în același timp, e atât de important să îmi placă de ”eu”, pentru că ”EU” oricum e doar esență divină, perfectă prin însăși definiția sa.

Deeeeeeeci, care ”eu” sunt ”EU”? ?